EXCLUSIV VIDEO | Conferință despre modelul finlandez de educație. Expert în managementul școlilor: „Dacă vreți să dezvoltați ceva în educație, trebuie să fiți răbdători”

Modalități noi de învățare preluate din sistemul de învățământ finlandez, opțiuni cât mai variate și inovații în educația românească – sunt doar câteva dintre elementele-cheie discutate în cadrul evenimentului „School for the Future”. Conferința a fost găzduită de Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București, care și-a propus să lanseze în toamnă Nordic Elite School, „o școală a viitorului”, ce promite să ofere elevilor o educație individualizată și personalizată.

Conferința Internațională „School for the Future” a avut ca obiectiv promovarea ideii unei școli noi, precum și modul în care ar trebui să arate o școală a viitorului. De asemenea, organizatorii evenimentului spun că Nordic Elite School este un proiect nou, menit să creeze ceva orginial, aplicabil în sistemul de educație românesc, Finalnda și Danemarca numărându-se printre țările care au inspirat acest proiect.

„Ideea principală este că avem nevoie cu toții de mai multe alternative, ne place să facem lucrurile diferit, nu vrem să fim toți la fel. Sistemul de învățământ trebuie să fie diferit și opțiunile pe care le oferă trebuie să fie cât mai variate, astfel încât fiecare să găsească propriul mod de a se dezvolta și a învăța, de a deveni acel cetățean informat, pregătit pentru piața muncii și pentru un viitor sustenabil, în care avem grijă de natura din jurul nostru”, a afirmat moderatorul evenimentului și managerul de proiect al Nordic Elite School, Radu Szekely.

„Dorim să facilităm experiențe noi de învățare, să încurajăm prietenia și respectul față de toți cei din jur”

Prorectorul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, Marinella Turdean, a precizat că, prin Nordic Elite School, dorește să se răspundă unor provocări sociale, economice și politice, în care educația tinerilor, dar și educația pe tot parcursul vieții trebuie să fie o preocupare constantă a familiilor și a comunităților.

„Iată că, astăzi, lansăm o școală a viitorului, în care vom regăsi direcții și tendințe, în concordanță cu așteptările contemporane. Vorbim, astfel, despre educație timpurie, despre faptul că a învăța să înveți este cea mai importantă aptitudine, despre digitalizare ca o nouă alfabetizare, despre impactul asimilării de către mașini a unor sarcini tot mai complexe, care, până acum, erau executate de oameni. Cum va mai fi educația?

Individualizată și personalizată, centrată pe elevi, cu accent pe interdisciplinalitate și stimularea gândirii critice – totul în contexte formale, informale sau nonformale. Poate vă întrebați de ce Nordic School. Considerăm că școala nu constă doar în parcurgerea și aprofundarea disciplinelor studiate, iar decizia se datorează recunoașterii sistemului de învățământ practicat în țările nord-europene și nu numai. În epoca internaționalizării, nu mai trebuie să existe maniere culturale.

De aceea, dorim ca, pe baza unor metode și bune practici verificate, să facilităm experiențe noi de învățare, să încurajăm prietenia și respectul față de toți cei din jur. De ce? Pentru că dorim ca tânăra generație, copiii și nepoții noștri să fie, în același timp, buni profesioniști, dar și niște oameni demni, curajoși, siguri și netemători. Dorim ca ei să iubească școala și să conștientizeze faptul că familia și societatea au nevoie de calitățile și aptitudinile lor, de puterea de a îndeplini și de a duce mai departe visele și speranțele, pe care încercăm să le venim cu pricepere, cu dragoste și cu migală”, a afirmat Marinella Turdean.

„Este vorba despre responsabilitate, despre loialitate față de școală și față de copii, despre spirit de echipă între școală și părinți”

Președintele Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, prof. dr. Corina Dumitrescu, a menționat că Nordic Elite School dorește să creeze un parteneriat între elevi și profesori, prin care aceștia „să aibă acea dorință continuă de a se cunoaște și de a se recunoaște între ei și de a se împlini spiritual, în fiecare zi”.

„M-am gândit că face sens ca, în peisajul școlii românești, să apară această școală, o școală care se dorește să fie acea școală la care visam dintotdeauna, o școală în care profesorul și elevul sunt prieteni, sunt o echipă, se respectă și, așa cum atât de frumos spunea Constantin Noica, până la urmă, nu se știe cine primește și cine dă. Sigur că este foarte important ca, de la bun început, să menționez faptul că această educație nordică nu este nouă în spațiul Universității noastre. Am avut îndrăzneala, împreună cu doamna Mihaela Geoană, acum patru ani, să înființăm Grădinița Centrul Educațional Nordic, o reușită – și o salut aici pe doamna director Sânziana, un om fără de care acest proiect nu s-ar fi putut dezvolta – și care, odată fiind un succes, ne-a dat aripi să privim mai sus, la o școală primară, la un gimnaziu, și de ce nu, în perspectivă, și la un liceu.

Nu este vorba despre o minune în privința sistemului finladez. Este vorba, însă, despre responsabilitate, despre loialitate față de școală și față de copii, despre spirit de echipă între școală și părinți, despre ambiția de a afirma personalitatea fiecărui copil și împlinirea acesteia. Și, atunci, s-a pus întrebarea: oare de ce în școlile noastre, în general, aceste lucruri nu se mai întâmplă atât de frecvent? Adică mă gândeam la acea frecvență cu care noi eram obișnuiți pe vremea când am fost și noi școlari.

Ce s-a întâmplat, în general, între elevi și profesori? De ce nu mai există acel parteneriat? De ce nu mai există acea sudură sufletească și spirituală între elevi și profesori? De ce nu mai există acea dragoste între elevi și profesori, decât arar sau tot mai rar? Aici cred că trebuie să fie punctul de reinventare, atât a școlilor românești, în general, cât și punctul de plecare a școlii noastre. Să existe înțelegerea între cei doi parteneri, elev și profesor, să existe empatie, toleranță, răbdare și, mai ales, să existe acea dorință continuă de a se cunoaște și de a se recunoaște între ei și de a se împlini spiritual, în fiecare zi”, a precizat prof. dr. Corina Dumitrescu.

„Studenții n-ar trebui doar să asimileze cunoștințe, ci ar trebui să se orienteze spre un mediu de învățare deschis”

În cadrul conferinței, prof. Marja-Liisa Tenhunen, rectorul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, a citit mesajul transmis de secretarul de stat în Ministerul Educației și Culturii din Danemarca, Anita Lehikoinen, prin care este evidențiată importanța orientării studenților spre un mediu de învățare deschis.

„Necesitățile viitoare ale societății și ale pieței de muncă s-au schimbat și continuă să se schimbe în ritm rapid și această viteză de schimbare pare că se accelerează tot mai mult. Capacitățile pe care le dobândim astăzi pot deveni demodate în următoarele perioade de timp și, drept consecință, din alt punct de vedere, multe capacități ce vor fi de folos în viitor ne sunt complet necunoscute astăzi.

Studenții n-ar trebui doar să asimileze cunoștințe, ci ar trebui să se orienteze spre un mediu de învățare deschis, să construiască noi competențe și abilități în mod colaborativ și să-și creeze noi direcții și structuri. De la vârsta fragedă, cei ce învață trebuie să fie încurajați să înceapă a gândi în mod serios despre cum să-și construiască vitorul, atât pentru ei, cât și pentru semenii lor.

Din acest punct de vedere, modernizarea și actualizarea învățământului continuu sunt necesare. Înzestrarea studenților cu grad de adaptabilitate, creativitate și putere inovativă va trebui să devină din ce în ce mai importante în fiecare an. Practicile și structurile învâțământului învechit trebuie să se schimbe pentru a pune învațământul și pe cei ce studiază în centrul atenției”, a transmis secretarul de stat în Ministerul Educației și Culturii din Danemarca, Anita Lehikoinen.

„Dacă nu avem cunoștințe legate de viețile elevilor și copiilor noștri, școala nu își va duce la îndeplinire obiectivul”

La eveniment a fost prezent și unul dintre cei mai cunoscuți experți la nivel mondial în managementul școlilor, Ari Pokka, care a vorbit despre cât de important este ca profesorii să cunoască detalii legate de viețile elevilor lor.

„Tuturor ne place să fim puțin mai diferiți decât ceilalți, ceea ce înseamnă că marea provocare pentru școli – pentru că școlile, în mod normal, oferă ceva pentru toată lumea – iar acum noi trebuie să ne gândim: cum pot eu, ca profesor, să mă gândesc, în același timp, ca fiecare dintre voi să aibă posibilitatea de a fi elevi activi? Cred că unul dintre cele mai importante lucruri atunci când conducem o școală este să ne gândim întotdeauna ce fel de persoane sunt aceia care ne frecventează școala – elevii, copiii noștri, pentru că ei, în mod natural, pot ajunge la școli foarte bune, însă dacă nu avem cunoștințe legate de viețile elevilor și copiilor noștri, școala nu își va duce la îndeplinire obiectivul.

Mereu m-am gândit, atunci când am condus o școală gimnazială, cu elevi cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani, ce fel de realitate vor trăi ei astăzi și ce se va întâmpla cu ei, în viitor? Pentru că elevii vor intra pe piața muncii în 2018-2019, iar viețile lor se vor schimba foarte mult. Școala trebuie să se gândească atât la viitor, dar și la situația actuală pentru care elevii noștri vor trăi. Dacă vreți să dezvoltați ceva în educație, trebuie să fiți răbdători, pentru că acest lucru nu înseamnă doar o sută de metri, ci zeci de mii de metri, sau chiar maratoane. Dacă îți place să faci ceva, atunci vei avea nevoie de o perspectivă foarte mare”, a spus Ari Pokka.